Sa ma las de baut sau nu?

Dupa o saptamana de chiul, culmea culmilor: o saptamana in care as fi putut merge fara probleme Mihai fiind in concediu, azi am reusit sa deschid ochii la 7 si sa ma echipez corespunzator incat dupa ce-l las pe Filip la gradinita si dupa ce infrunt traficul nemilos sa dau o tura de lac in Hersatru. Cu speranta ca n-o sa fie ingrozitor de cald inca si ca poate zaresc o veverita ca sa ma binedispun.
Si ma incalzesc eu usurel asa, fac cateva intinderi si pornesc voios la drum. Cu castile in urechi, nu prea tare ca sa aud totusi ce se intampla in jurul meu.
Ei si cum alergam eu asa, muzica in urechi, sticla de apa imi clipocea in mana, locomotiva locomotiva ca deh, un domn respectabil de pe o banca, l-am vazut asa cu coada ochiului: cu chelie si cam burtos, imi zice pe un ton dezaprobator: aaa, pai daca beti apa nimic nu faceti! L-am auzit cu greu dar am percutat intr-un final si am raspuns ca pentru mine: nuuu, doar ma deshidratez! Ma amuz copios inca vreo 10-20 de minute gandindu-ma ca puteam sa-l intreb daca nu cumva a patit si el la fel de are ditamai burta, oricum bine am facut ca nu i-am strigat ceva de dulce. Si da-i lipa lipa mai departe. Ma opresc, mai merg putin, iar alerg, trec calea ferata, ajung pe partea celalta, iar alerg, iar merg. La un moment dat, cum mergeam eu asa pe marginea apei, un burtos si o fata. Si il vad asa de departe cum incepe sa vorbeasca cu mine si sa se strambe. Eram in repriza de mers asa ca mi-am permis sa ma opresc sa scot castile si sa aud ce tot vrea de la mine. "Pai nu v-am spus io? Tot ce dati jos puneti la loc cu apa aia! Nu m-ati auzit, v-am mai spus o data si pe partea cealata de lac, tot eu eram!" Pasamite trecuse lacul cu barca. Si era asa de suparat pe mine de parca alergam pe timpul si pe burta lui. Eram in repriza de mers dar suflam destul de greu asa incat n-am reusit decat sa-i spun un "Multumesc!" firav si am plecat. Nu s-a simtit bine pana nu mi-a strigat in urma cu naduf: "De ce mai alergati atunci???"

LOL Domnul asta a tinut loc de veverita pe ziua de azi! Cred ca sufera de vreo deformare profesionala ca parea ca este profesor/antrenor ceva, oricum sfatos de nu se poate, genul care nu te lasa sa-ti vezi de ale tale pana nu te invata el CUM sa iti vezi de ale tale. :))) Cate si mai cate as fi putut sa discut cu el azi, si cred ca ar fi suplinit cu succes o armata de veverite daca as fi stat sa-i dau apa la moara. Poate m-a vazut mai muschiuloasa asa si a crezut ca ma antrenez pentru proba de cantar de maine de o fi crezut ca imi fac mie cu ochiul, la cele 82 de kile ale mele, o suta doua de grame de apa cata pierd si beau la o tura de parc :)))

Oricum ajunsa la masina hotarasc sa ma autoflagelez un pic si sa dau drumul la caldura pana acasa cik sa fac un fel de sauna asa. Si tot meditam la veverita mea burtoasa. M-a marcat mult intalnirea noastra, va dati seama, de nu-mi mai iese din cap. Si ajung la concluzia ca omul poate n-a avut timp sa-mi explice ce vrea sa spuna cu apa aia. Va sa zica alerg, inima pompeaza mai repede, sangele circula mai repede, ma incalzesc, corpul meu nu se simte bine si cheltuie ceva calorii acolosha ca sa transpir si sa ma racoresc. Ma gandesc ca daca ii dau apa ii fac misiunea mai usoara si nu mai consuma un plus de calorii pe care l-ar consuma daca n-as bea apa. Logica mea asa imi da.
Chiar si asa nu cred ca vorbim aici de cine stie ce pierdere, abia iau 4-5 guri de apa pe parcursul unei ore; in timp ce deshidratarea cred ca este mai periculoasa si mai putin de dorit, dar de dragul veveritei voi dedica un timp sapaturilor minutioase pe internet ca sa aflu ce nu stiu.

Deci sa beau sa sa nu beau in timp ce alerg? Pfff, o sa elucidez misterul si o sa-l impartasesc.